”În fiecare femeie se ascunde o femeie puternică, înzestrată cu insctincte bune, pasionată, creativă și înțeleaptă. Adesea, însă, cultura și societatea au sufocat această ”Femeie sălbatică”, au redus-o la tăcere, încercând cu osbtinație să o ”civilizeze”, forțând-o să-și asume roluri rigide, care-i înăbușă elanurile. ” ( Dr. Clarissa Pinkola Estes, ”Femei carea aleargă cu lupii”)
Dar, cine este ”Femeia care aleargă cu lupii”? de care vorbește autoarea în cartea sa?
Răspunsul ni-l dă tot ea: ”Lupii și femeile sănătoase împărtășesc anumite caracteristici psihologice: percepție fină, spirit jucăuș și o extraordinară capacitate de dăruire. Lupii și femeile sunt sociabili prin natura lor, iscoditori și înzestrați cu o forță și o rezistență impresionante. Sunt profund intuitivi, puternic atașați de parteneri, de puiii lor, de grupul lor. Știu să se adapteze în permanentă schimbare. Tăria și curajul lor sunt absolut remarcabile.”
Acest arhetip femin al Femeii Sălbatice este ”înrudirea cu femininul sălbatic (în sensul de arhaic, ancestral, originar, natural) și arată un mod de viață în care femeia are integritate și limite sănătoase.
Cuvintele ”femeie” și ”sălbatic” le reamintesc femeilor cine sunt și care le este menirea.
Așa cum probabil știi din articolele anterioare, tot vorbesc, scriu, țin cursuri și ședințe feminitate despre acest instrument de autocunoaștere feminină, arhetipurile.
Arhetipurile reprezintă ”templaturi”(modele) de trăiri, gânduri, emoții, comportamente, instincte, comune femeilor din toate timpurile. Ele transportă o anumită energie care poate activa sau nu în timpul copilăriei, în funcție de mediul în care învățăm feminitatea.

Cum recunoaștem arhetipurile feminine?
Arhetipurile feminine sunt recunoscute, de obicei, prin simboluri, figuri feminine, prezența în conștiința colectivă de mii de ani: Fecioara, Mama, Amazoana, Seducătoarea, Eroina, Preoteasa etc. Aceste simboluri feminine se regăsesc în religie, spiritualitatem mitologie, cărți și filme, multe reclame publicitare, mass-media. O să avem un articol separat despre recunoașterea arhetipurilor feminine în filme, cărți și media.
Prin recunoașterea lor în propria personalitatea, dobândim un set de ”intrucțiuni” despre propria feminitate, precum și energia specifică fiecărui arhetip feminin sau fiecărei tipologii feminine.
Deseori, femeile au un arhetip predominant, complet funcțional și un al doilea bine dezvoltat, expresiv. (De exemplu, Mama Regină, cazul Reginei Maria a României).
Iată câteva exerciții pe care le puteți face pentru a vă recunoaște arhetipurile feminine:
Analizați-vă pe voi înșivă.
Ce ați dorit mereu să faceți și nu ați avut curajul?
Ați fost încurajate de familie să vă exprimați feminitatea sau mereu vi s-a ce să faceți, cum să vă purtați, cum să vă îmbrăcați?
Ce a fost tabu sau secret în familia voastră? Despre ce latură a feminității nu se vorbea decât în șoaptă?
Ce v-au transmis mamele, bunicile ca învățătură? Ce ritualuri sau practici făceau femeile din familia voastră?
Observați ce latură a feminității ați evitat de-a lungul vieții. Ce simțiți ca o amenințare atunci când observați alte femei.
Care sunt trăsăturile arhetipului Femeii Sălbatice sau Amazoana?
Esența arhetipului Luptătoarei (zeița Artemis la greci, zeiț Diana la romani, Xena în filme, Ioana d’Arc în istorie) este fundamentală pentru independența unei femei, pentru recunoașterea misiunii sale personale, a viziunii pe care o are asupra vieții.
Zeița Artemis sau Amazoana (zeița Vânătorii, a Naturii, Zeița Sălbatică) explică nevoia femeii de a avea, în primul rând, o relație bună cu sine însăși, de a-și onora autonomia și libertatea de gândire. Când nu se întâmplă asta, adică atunci când femeia se identifică doar cu grija pentru ceilalți, ea își pierde vitalitatea și sensul în viață.
Care este partea de Lumină a arhetipului Amazoanei?
Amazoana este privită că o femeie independentă, plină de forţă, energie şi curaj. E un spirit liber, profund conectată cu instinctele sale şi cu natura, se antrenează mereu să se autodepășească și este revoltată împotriva nedrepetăților și a constrângerilor sociale (Mătușele Amazoanelor moderne sunt feministele care au luptat pentru drepturi egale între femei și bărbați).
Amazoana îşi respectă angajamentele luate faţă de ea însăşi şi faţă de alţii, îşi asumă responsabilitatea pentru ea însăşi şi pentru acţiunile ei. Plină de inițiativă, nu așteaptă mult timp până să acţioneze în direcția îndeplinirii obiectivelor propuse. Știe să se organizeze foarte bine și să gestioneze banii.
De regulă, e independentă emoțional și material şi îi susţine pe cei care nu se pot susţine singuri. I se potrivesc ca o mănușă profesiile care presupun multă energie masculină (activă) precum manager într-o organizație, om de știință, lider în organizații, ecologist, jurnalist, avocat, etc.
Care este partea de Umbră a Amazoanei?
Cea mai mare provocare pentru acest arhetip feminin este că obișnuiește să-și ia foarte multe responsabilități, este obsedată de control și nu are încredere că și ceilalți pot face la fel de bine ca el.
Poate lua rolul bărbatului (de unde și femomenul de ”femeie masculinizată”– o femeie cu mai multă energie masculină decât feminină”, atât în familie, cât și în viața profesională, se află tot timpul într-o competiție și are tendința de a se baza doar pe logică și rațiune, luând totul prea în serios și uitând să se mai bucure de feminitatea ei.
Pentru a redeveni femei creative trebuie să ne întoarcem la spiritul liber al copilăriei. De copile, deținem acest puternic spirit creativ. Știam să coasem, să facem haine pentru păpuși, să pictăm, să colorăm peisajele și să urmărim cu drag trecerea anotimpurilor prin a desena peisaje. Știam să adunăm flori, să vorbim cu animalele, să ne pictăm chipul în joacă și să ne decorăm căsuțele imaginare.
Această mică Eroină, ”Fetița cu pantofii roșii”, cum o numește autoarea în cartea de căpătâi a feminității ”Femei care aleargă cu lupii”, spune povestea unei fetițe care își dă pantofii roșii pe care i-a cusut cu propriile mânuțe pentru mâncare și adăpost. Pantofii îi sunt luați. Privată de ce avea mai scump pe lume, creativitatea personală, simplă și plină de bucurie, fetița încearcă să devină înțeleaptă și să-și reprime forțele instinctive, dansând până la epuizare.
Această poveste spune exacr povestea femeilor moderne, nevoie să-și abandoneze proiectele creative cu riscul de a ne ”înfometa” creativitatea. Foamea aceasta seamănă cu o voce interioară, un indiciu care ne arată că viața noastră de femei etse ruptă în două, că am adoptat un rol de victimă, în urma acestui furt, al bogăției, al seducției, al creativității.
Să ne ”pierdem pantofii roșii” înseamnă să ne reprimăm forța instinctuală, furia, pasiunea, plăcerea, bucuria simplă, inventivitatea.
Ce activități poți face pentru a reactiva Femeia Sălbatică (Femeia Luptătoare)?
⚫Regăsește sursele creative pe care le aveai în copilărie: scrisul, cântatul, pictatul, desenatul, dansatul, inspirația, divinația, imaginația, decorarea casei, arta, grădina
⚫Petrece timpul cu oameni pasioați de ceea ce fac, inventivi, care emană încredere în sine
⚫Celebrează forța vitală (sexuală) prin respirație și pracitici, cea care îți permite să-ți exprimi creativitatea
⚫Urmează-ți intuiția și inima și nu mai amâna momentul visurilor tale
⚫Afirmă-ți adevărul și dorințele cu mult curaj
⚫Acceptă să ocupi locul din față cu fruntea sus atunci când meriți!
⚫Eliberează-ți ”focul” prin sport. Fă mișcare, consumă-ți energia de Amazoană.
⚫Petrece timp în natură și observă latura de ”sălbăticie” a naturii.
⚫Cultivă-ți talentele de vindecare, căutând metode ”băbești” de vindecare.
⚫Desvoltă-ți puterile psihice (intuiția, imaginația, clarviziunea) prin meditații, rugăciuni și lucrul cu visele.