Comportamentul de a amânare a sarcinilor importante, cele pe care trebuie să le facem, cele care ne fac plăcere sau ne fac bine (cum ar fi, sportul, dieta), ascunde în spate mai mulți factori.
Așa cum v-am obișnuit în rubrica Jurnal de Coach, vă voi împărtăși (într-un mod fictiv, pentru protejarea confidențialității clienților) din situațiile de viață pe care le întâlnesc în cabinetul de Coaching.
În plus, vă voi da câteva întrebări, exerciții de reflecție și introspecție pentru a putea a ajunge și voi singuri la o anumită rezolvare privind aceste ”probleme existențiale”.
Astăzi, discutăm despre comportamentul de a amâna, consecințele amânării și de ce tindem să amânăm, deși la nivel conștient știm că nu ne face bine nici nouă, nici celorlalți.
Ce este amânarea sau procrastinarea?
Amânarea reprezintă un comportament de întârziere (ce are cauze inconștiente) a îndeplinirii unor acţiunii, luării unor decizii.
Procrastinarea, sora mai „modernă” a amânării este un comportament de amânare la nesfârşit – amânare cronică – a începerii unor sarcini, acţiuni.
Deoarece am specificat în definiția amânării că factorii din spatele acestui cmportament sunt, de cele mai multe ori, inconștiente (neintenționate), la sfârșitul articolului, vei afla care sunt acești factori și cum să cauți soluții în funcție de ei.
Întrebări ajutătoare pentru a soluționa amânarea:
Iată câteva întrebări care să aducă mai multă claritate atunci când observi că amâni des:
1) La primul nivel, atunci când amân lucrurile care îmi fac plăcere, este necesar să caut motivația interioară sau să caut dacă există vreo dorință ascunsă care contrazice intenția mea conștientă.
La acest nivel, este de obicei simplu, să faci un exercițiu de self-coaching sau autoreflecție pentru a descoperi cauza amânării.
⦁ Ce relație am cu disciplina?: sunt organizată (ă), țin o agendă a activităților zilnice și săptămânale, am remindere pentru întâlniri setate în telefon?
⦁ Fac activitățile cele mai dificile în prima parte a zilei sau le amân spre seară, atunci când mă simt și mai obosit(ă)?
⦁ Care este motivația interioară din spatele activității pe care tind să o amân? De exemplu, știu că a merge la sală de 3 ori este benefic pentru sănătatea mea. Dar care este motivația mea personală (interioară) care să mă mobilizeze pentru a respecta acest angajament? Posibile răspunsuri: merg împreună cu o prietenă și socializăm, îmi place sala de sport unde merg, vreau să-mi cumpăr o anumită rochie mărimea x, vreau să fiu sănătos etc.
⦁ Care este dorința ascunsă care mă determină să amân o activitate deși stiu că este benefică pentru mine sau îmi face plăcere? De exemplu, „Vreau să mă trezesc în fiecare dimineață pentru a face mișcare înainte de a merge la muncă”. După 2-3 zile renunț. Acest lucru se poate întâmpla pentru că există o dorință ascunsă (adică subconștientă), care contrazice dorința mea conștientă. Aceasta poate fi: „Vreau să dorm mai mult pentru că nu adorm devreme” sau „Vreau să-mi beau cafeaua încet pentru că în restul zilei sunt mereu pe fugă”.
La următoarele două nivele, care explică psihologia din spatele comportamentului de amânare, cel mai probabil un specialist te poate ajuta cu întrebări pertinente, pentru a sonda cauzele mai profunde ale amânării.
La al doilea nivel, vom discuta despre activitățile pe care le amâni pentru că nu-ți dorești să le faci sau altcineva îți spune că trebuie să le faci.
Dacă te găsești des în situația de a amâna lucrurile pe care ”trebuie” să le faci sau pe care altcineva îți spune să le faci, iată explicațiile psihologice:
În copilărie, regulile sunt stabilite de figurile de autoritate (părinții, bunicii, profesorii) din viața copilului pentru a-l învăța ce înseamnă disciplina și autocontrolul.
Dacă autoritatea este manifestată într-un mod excesiv, copilul respectă de frică sau din obligație regulile impuse, dar la maturitate va căută să se revolte, prin a nu le mai respecta.
Această tendință de a amâna ceea altcineva mă pune să fac se vede în relația cu o figură autoritară sau importantă pentru noi (șeful, managerul, partenerul de viață): ”Atunci când nu respect regulile impuse de o figură autoritară, mă simt liber de constrângeri pentru că în copilărie nu am avut această ocazie”.
Ce poți face pentru a scăpa de ”trebuie”?
- Descoperă care este vocea autoritară din mintea care te ”obligă” să faci ce nu vrei să faci. Cel mai probabil, acea voce interioară îți amintește de o figură autoritară din copilărie (tatăl, mama, bunicii, profesorul): ”Trebuie să iei doar note mari la școală pentru că altfel nu vei ajunge un om mare”.
- Încearcă să înlocuiești acest ”trebuie” cu ”vreau” pentru a-ți construi propria autoritate. De exemplu, ”Trebuie să duc gunoiul în fiecare dimineața pentru că altfel soția se supără” (*aici soția este vocea autoritară) poate fi transformat în ”Vreau să duc gunoiul în fiecare dimineață pentru că asta este responsabilitatea mea în ceea ce privește treburile casei, pe care le-am negociat împreună cu soția”.
Dorința de a face ceva are legătură cu propria persoană (și asta ne ajută să ne automotivăm), pe când obligația vine de altă persoană, de unde refuzul sau rezistența noastră.
La al treilea nivel, vom discuta despre relația dintre stima de sine scăzută, critica de sine și amânarea ca și comportament. Și la acest nivel ca și în cazul de mai sus, poți descoperi împreună cu specialistul în Coaching sau consiliere psihologică că, de fapt, motivul amânării este un alt pattern subconștient (automat, ascuns) pe care l-ai învățat în copilărie: evitarea gândurilor și a stărilor emoționale neplăcute. Amâni pentru că nu ai încredere că poți duce proiectul la bun sfârșit.- Amâni pentru că a avea o ”motive” de a te critica des și nefondat
- Amâni din cauza perfecționismului. A fi atent (ă) doar la greșeli și la ce o să iasă prost, nu și la reușite
- Amâni pentru că aștepți direcții din partea celorlați pentru că nu ai încredere în propriile reguli.
- Amâni pentru că nu ai energie fizică și psihică pentru activitatea respectivă și ți-e teamă să spui ”Nu”.
Care sunt factorii care te pot determina să amâni (foarte) des?
Câțiva factori care determină acest comportament de amânare:
⦁ nu-ți cunoști motivațiile interioare (personale) și ne te cunoști suficient de bine pentru a ști ce vei obține cu adevărat dacă faci activitățile pe care tinzi să le amâni
⦁ obiective neclare (”Nu ți s-a spus sau nu ai înțeles ce ai de făcut la locul de muncă și ți-e rușine să întrebi a doua oară”)
⦁ recompense care sunt abstracte sau prea departe în viitor (”Ai acceptat să lucrezi la un proiect, dar nu știi sigur când și dacă vei primi bani pentru el”)
⦁ obiceiurile și relația cu disciplina (”Nu am fost învățat sau nu sunt obișnuit să fiu organizat, punctual etc”)
⦁ relația cu figura autoritară (șeful, managerul, părinții): Atunci când nu respect regulile impuse de o figură autoritară, mă simt liber de constrângeri (pentru că în copilărie nu am avut această ocazie)
⦁ prezența stările emoționale negative dese determină persoana să-și caute ”micile plăceri” ale vieții prin a amânare (”Nu fac asta acum, mă relaxez navigând pe Internet”), (”Lasă că o simplă ciocolată n-o să-mi strice dieta”), (”Prefer să las activitățile mai dificile spre sfârșitul zilei, dimineața sunt somnoros”)
⦁ o stimă de sine scăzută (”Nu mă țin de promisiunile pe care mi le fac mie însămi), teama de eșec sau perfecționism (”Mai bine nu apuc pentru că oricum o să greșesc”)
⦁ lipsa de eenergie fizică sau psihologică. Amânarea poate fi un efort de compensare a creierului (de repaos), după ce o perioadă a fost solicitat prea intens
⦁ amânarea poate ascunde o lipsă acută de motivație și energie psihică, ca în cazul depresiei, al anxietății.
P.S. 1 Piramida Emoțiilor. Gestionarea Emoțiilor Negative – Atelier 14 ianuarie
P.S.2 Pentru informații legate de ședințe individuale de Life Coaching Transformaționale, detalii aici. Nu mai amâna! 🙂
V.I.S. 